Cadrul și tipurile de bicicletă
Cadru
în engleză: frame
Scheletul bicicletei: structura de țevi pe care se prind toate celelalte piese, de la furcă și roți până la șa și transmisie. De obicei e din aluminiu, fibră de carbon sau oțel.
De ce contează: Forma și mărimea lui decid cum se comportă bicicleta și cum stai pe ea. După o căzătură, caută fisuri sau urme de lovitură pe țevi și în jurul sudurilor: orice fisură, la orice material, înseamnă service înainte de următoarea tură. Dacă ai căzut greu cu un cadru din carbon, du-l la verificat chiar dacă nu vezi nimic, pentru că la carbon unele daune nu se văd.
Cuvete
în engleză: headset
Setul de rulmenți de sus și de jos din țeava din față a cadrului, prin care trece gâtul furcii (țeava de sus a furcii, care urcă spre ghidon). Datorită lor se rotesc liber furca, ghidonul și roata din față când virezi.
De ce contează: Trage frâna din față, ține cealaltă mână pe îmbinarea dintre furcă și cadru și împinge bicicleta înainte și înapoi: dacă simți chiar acolo un ciocănit, cuvetele au joc, adică se clatină măcar puțin: nu pleca, du-o la service (reglajul lor înseamnă și restrângerea pipei). Apoi ridică roata și rotește încet ghidonul; dacă scrâșnește sau se înțepenește, cuvetele cer service.
Full-suspension
în engleză: full-suspension (full-sus) · îi mai zice: FS, suspensie integrală, bicicletă cu suspensie spate
Bicicletă cu suspensie și în față (furca), și în spate (un amortizor montat în cadru), așa că se mișcă ambele roți peste denivelări.
De ce contează: Roata din spate ține mai bine contactul cu solul, deci ai mai multă aderență și confort pe teren accidentat; în schimb, costă mai mult și are mai multe piese mobile de întreținut. Dacă amortizorul are blocare, o poți folosi pe asfalt sau pe urcări netede, ca spatele să nu se legene la pedalat (vezi „Blocarea suspensiei”).
Geometria cadrului
în engleză: geometry · îi mai zice: geometrie, geometria bicicletei
Forma cadrului, adică lungimile țevilor și unghiurile dintre ele, pe care producătorul le dă într-un tabel pentru fiecare mărime. Acolo apar și cuvinte englezești, ca „reach” (cât de lung e cadrul în față, deci cât te întinzi spre ghidon) și „stack” (cât de înalt e în față).
De ce contează: Geometria explică de ce două biciclete de aceeași mărime se simt diferit: cu furca mai culcată, adică mai înclinată în față, bicicleta e mai stabilă la viteză și pe coborâri, iar cu furca mai dreaptă se întoarce mai ușor în viraje strânse. Nu alege după o singură cifră din tabel; dacă nu te poți hotărî între două biciclete sau două mărimi, probează-le pe amândouă.
Hardtail
în engleză: hardtail · îi mai zice: HT, semi-rigidă
Bicicletă cu suspensie doar în față, la furcă; spatele cadrului e rigid, de unde și numele („coadă tare”). Unele magazine îi spun „semi-rigidă”, pe când o bicicletă „rigidă” nu are nicio suspensie.
De ce contează: E mai simplă și mai ieftină decât o full-suspension, dar roata din spate nu are suspensie, deci pe teren accidentat ai mai puțin confort și mai puțină aderență. Pe porțiunile cu hopuri, ridică-te puțin din șa și lasă bicicleta să se miște sub tine: picioarele țin locul suspensiei din spate.
Mărimea cadrului
în engleză: frame size · îi mai zice: mărimea bicicletei, înălțimea cadrului
Cât de mare e cadrul, notată cu litere (S, M, L) sau în inchi, caz în care cifra e lungimea țevii de șa; pe cea potrivită o alegi după corpul tău. Fiecare producător are propriul tabel, așa că un M de la o marcă nu e neapărat la fel cu un M de la alta.
De ce contează: În titlurile din magazine apar des doi inchi diferiți, ca în „roți 29 inch, mărimea L (21 inch)”: primul e diametrul roții, al doilea e țeava de șa, o cifră care singură spune puțin despre cum ți se potrivește bicicleta. Alege din tabelul mărcii, după înălțimea ta, și probează dacă poți: din șa, pipă și ghidon poți doar să ajustezi fin o mărime aproape bună, nu să repari una greșită.
Suspensia și reglajele ei
Amortizor spate
în engleză: rear shock · îi mai zice: amortizor, shock, suspensie spate
Piesa de suspensie montată în cadrul unei full-suspension, un cilindru cu arc (de aer sau metalic) și ulei, care lasă roata din spate să urce și să coboare peste denivelări. El se comprimă doar câțiva centimetri, iar cadrul, ca o pârghie, transformă mișcarea asta în drumul mult mai lung al roții.
De ce contează: La „210x55”, 210 e lungimea amortizorului între cele două prinderi, iar 55 e cât se comprimă (cursa lui, nu a roții), în milimetri; din 55 se calculează sag-ul la spate. Dacă a rămas comprimat imediat după ce ai scos aer prea repede, pompează la loc și comprimă-l de câteva ori; dacă tot nu revine, nu-l desface acasă (producătorii avertizează că poate provoca răni grave), ci du-l la service.
Blocarea suspensiei
în engleză: lockout · îi mai zice: lockout, blocaj
O manetă sau un buton, pe furcă, pe amortizor sau pe ghidon, care face suspensia aproape rigidă. Nici blocată nu e complet țeapănă: se mai lasă puțin sub greutatea ta, iar multe modele se deschid singure la o lovitură puternică, ca să nu se strice.
De ce contează: Poate reduce legănatul din pedalare pe urcări netede sau pe asfalt. Deschide-o înainte de coborâre și înainte să măsori sag-ul, altfel ai mai puțin control și măsurătoarea iese greșită.
Brațele furcii
în engleză: stanchions · îi mai zice: brațele superioare
Cele două țevi netede din partea de sus a furcii, care alunecă în picioarele furcii (țevile mai groase de jos) când furca se comprimă; nu le confunda cu brațele pedalierului. Sus, pe picioare, stau garniturile de praf (simeringurile), care țin murdăria afară.
De ce contează: Șterge-le după turele cu noroi și verifică-le de zgârieturi: o zgârietură strică garniturile, iar murdăria ajunge în furcă. Tot pe un braț stă de obicei inelul de cauciuc cu care măsori sag-ul.
Compresie
în engleză: compression damping · îi mai zice: reglajul de compresie, amortizarea la compresie
Reglajul care stabilește cât de ușor se comprimă furca sau amortizorul: cu mai multă compresie, suspensia e mai fermă și intră mai încet în cursă. Unele piese au două butoane, pentru mișcările lente (LSC) și pentru loviturile bruște (HSC); e vorba de viteza cu care se mișcă suspensia, nu de cât de repede mergi tu.
De ce contează: Nu o confunda cu presiunea aerului: presiunea te ține sus, compresia doar frânează mișcarea, cu ulei. Reglează întâi presiunea, până ai sag-ul potrivit, și abia apoi compresia, câte o schimbare pe rând; dacă nu știi de unde să pornești, după ce ai măsurat sag-ul pune-o la reglajul recomandat în manualul piesei (de obicei, un număr de clicuri numărat de la un capăt).
Cursă
în engleză: travel · îi mai zice: cursa suspensiei, travel
Cât se poate comprima suspensia, de la un capăt la celălalt, măsurat în milimetri. Bicicletele ușoare de cross-country, făcute pentru pedalat eficient, au furci cu cam 100–120 mm, cele de downhill, făcute pentru coborâri abrupte și accidentate, în jur de 200 mm, iar bicicletele obișnuite de potecă (trail) stau între ele.
De ce contează: Îți spune pentru ce teren e gândită bicicleta: mai multă cursă înghite lovituri mai mari, dar adaugă greutate. La spate, magazinele scriu „cursă” și pentru amortizor, care se mișcă mult mai puțin decât roata, așa că verifică despre care e vorba (vezi „Amortizor spate”).
Furcă
în engleză: suspension fork · îi mai zice: furcă cu suspensie, furcă suspendată, furcă cu amortizor, furcă telescopică
Piesa care ține roata din față și se comprimă când treci peste o denivelare. Sus are două țevi netede, brațele, care alunecă în cele două țevi mai groase de jos, picioarele furcii, de care se prind roata și frâna.
De ce contează: Pe lângă confort, furca ajută roata din față să rămână în contact cu solul, deci îți dă aderență și control exact la roata care frânează și virează cel mai mult. Reglajele pornesc de la manualul furcii tale, pe care îl găsești pe site-ul producătorului după modelul scris pe ea (unele au și un tabel de presiuni lipit pe ele), nu de la cifrele altcuiva.
Presiunea aerului din suspensie
în engleză: air spring pressure · îi mai zice: presiunea arcului pneumatic, presiunea din furcă, presiunea din amortizor
La cele mai multe furci și amortizoare, arcul care te ține sus e aer închis sub presiune, reglat printr-o valvă: mai mult aer face suspensia mai tare și scade sag-ul, mai puțin aer o face mai moale. Furcile mai ieftine, des întâlnite pe bicicletele de început, au adesea arc metalic și nicio valvă: acolo nu ai ce umfla, cel mult reglezi un buton de pretensionare (preload).
De ce contează: Se umflă doar cu pompa de suspensie (mică, de presiune mare), nu cu cea de roți, și niciodată peste maximul dat de producător. Ordinea reglajelor: 1) deschide blocarea și compresia; 2) dacă sag-ul e prea mare, pompează; dacă e prea mic, scoate aer, încet; schimbă în pași mici, comprimând suspensia de câteva ori după fiecare, până ai sag-ul din manual; 3) reglează rebound-ul, din nou la fiecare schimbare de presiune; 4) umblă la compresie doar dacă simți nevoia.
Rebound
în engleză: rebound damping · îi mai zice: revenire, viteza de revenire, destindere
Reglajul care stabilește cât de repede revine suspensia după ce s-a comprimat. De obicei e un buton roșu; pe piesele RockShox are desenate o țestoasă (mai lent) și un iepure (mai rapid).
De ce contează: Prea rapid, roata sare ca o minge și pierde aderența; prea lent, suspensia nu apucă să revină între denivelări și rămâne tot mai comprimată. Ori de câte ori schimbi presiunea aerului, verifică din nou și rebound-ul.
Sag
în engleză: sag · îi mai zice: cursa negativă
Cât se lasă suspensia sub greutatea ta când urci pe bicicletă cu tot echipamentul pe tine, în poziția de mers; dacă manualul piesei spune în șa sau în picioare pe pedale, fă cum scrie acolo. Se dă în procente: la furcă din cursa furcii, la spate din cursa amortizorului, nu a roții (vezi „Amortizor spate”).
De ce contează: Ca să-l măsori, deschide blocarea și compresia (butonul spre „open” sau „−”), împinge inelul de cauciuc de pe brațul furcii sau de pe amortizor până la garnitură, urcă ușor, cu o mână pe un perete, și coboară fără să apeși: distanța dintre inel și garnitură e sag-ul. Ținta e în manual, ca procent din cursă; cu prea puțin sag bicicleta e dură și săltăreață, cu prea mult ajunge ușor la capătul cursei.
Ghidon
în engleză: handlebar
Bara pe care o ții în mâini ca să virezi; pe ea stau manșoanele, manetele de frână și de schimbător și comanda tijei telescopice. MTB-urile moderne au ghidoane late, prinse cu o pipă scurtă.
De ce contează: Un ghidon lat îți dă control, dar unul prea lat pentru umerii tăi obosește încheieturile; se poate scurta la marcajele de tăiere, însă ce ai tăiat nu mai pui la loc. Înainte de tură, verifică să nu se rotească în pipă și manșoanele să nu alunece; dacă se mișcă, nu pleca: se strânge doar la valoarea scrisă pe pipă, cu o cheie dinamometrică, sau la service.
Manetă de frână
în engleză: brake lever
Pârghia de pe ghidon cu care frânezi; fiecare manetă comandă o singură roată. La multe modele poți regla cât de departe stă maneta de ghidon, ca s-o prinzi comod cu un singur deget, de obicei arătătorul, chiar dacă ai mâini mici.
De ce contează: Frânează lin, cu ambele frâne deodată: cea din față oprește cel mai tare, dar trasă brusc te poate arunca peste ghidon. Ca să afli care manetă e frâna din față (nu e la fel pe toate bicicletele), ridică roata din față, învârte-o și trage o manetă: dacă roata se oprește, aceea e.
Manetă de schimbător
în engleză: shifter · îi mai zice: manetă de viteze, shifter
Pârghiile de pe ghidon cu care schimbi vitezele; la o transmisie 1x e o singură manetă, pe dreapta, iar de obicei pârghia mare te duce pe o viteză mai ușoară. Viteza ușoară te lasă să pedalezi cu efort mic, dar înaintezi puțin la fiecare rotație a pedalelor (e cea pentru urcare); cea grea cere mai multă forță, dar te duce mai departe, pe plat sau la vale.
De ce contează: Treci pe o viteză mai ușoară înainte să înceapă urcarea, nu la jumătatea ei. Continuă să pedalezi, dar slăbește o clipă apăsarea cât schimbi: sub forță mare, transmisia se uzează și lanțul poate sări.
Manșoane
în engleză: grips · îi mai zice: mânere
Învelișurile de cauciuc de la capetele ghidonului, pe care le ții în mâini. Cele „lock-on” au coliere strânse cu o cheie imbus, ca să nu se rotească pe ghidon.
De ce contează: Un manșon care se rotește sau alunecă îți fură controlul exact când ai nevoie de el, așa că verifică-le înainte de tură. Pe potecă ții un deget pe maneta de frână, iar restul degetelor rămân strânse pe manșon.
Pedale automate
în engleză: clipless pedals · îi mai zice: pedale SPD, SPD-uri, clipless
Pedale de care te prinzi cu o plăcuță înșurubată în talpa unui pantof special; ca să te desprinzi, răsucești călcâiul în afară. Numele englezesc „clipless” pare invers, dar vine de la vechile pedale cu coșulețe și curele peste vârful pantofului (toe clips), pe care acestea nu le mai au.
De ce contează: La Shimano SPD și la pedalele compatibile, pornește cu arcul reglat moale, din șuruburile de pe pedală: la pedalele care se prind pe ambele fețe e câte unul pentru fiecare față, și le reglezi pe toate la fel, numărând clicurile, la ambele pedale; la Crankbrothers nu există reglaj de arc, ci plăcuțe „Easy Release”, care se desprind mai ușor. Ca să te desprinzi fără emoții, exersează ținându-te de un perete și desprinde un picior din timp, înainte să te oprești, altfel e ușor să cazi pe loc cu piciorul prins. SPD e sistemul Shimano, folosit și de multe alte mărci, dar există și sisteme diferite, ca Crankbrothers sau Time, așa că pedalele și plăcuțele trebuie să fie din același sistem.
Pedale plate
în engleză: flat pedals · îi mai zice: pedale flat, pedale platformă, pedale cu pini
Pedale late, cu știfturi mici numite pini, care se înfig în talpa de cauciuc a pantofului. Nu te prinzi de ele, deci poți pune piciorul jos imediat.
De ce contează: Sunt un început ușor, pentru că nu ai de învățat nicio tehnică de prindere, și merg cel mai bine cu pantofi cu talpă de cauciuc moale și aderentă. Dacă îți scapă piciorul, pinii pot zgâria tibia, așa că la început ajută apărătorile de tibie.
Pipă
în engleză: stem · îi mai zice: tijă de ghidon
Piesa scurtă care prinde ghidonul de capătul de sus al furcii (gâtul furcii), deasupra cadrului.
De ce contează: Lungimea și înălțimea ei schimbă cât de mult te întinzi spre ghidon și cât de repede răspunde direcția. Ca să verifici că e strânsă, prinde roata din față între genunchi și împinge de ghidon: pipa nu trebuie să se rotească. Dacă se mișcă, nu pleca: se strânge doar la valoarea scrisă pe piesă, cu o cheie dinamometrică, sau la service.
Plăcuțe pentru pedale automate
în engleză: cleats · îi mai zice: plăcuțe
Piesele mici înșurubate în talpa pantofilor pentru pedale automate; ele se prind în mecanismul pedalei și se desprind când răsucești călcâiul în afară. În magazine le găsești tot ca „plăcuțe”, la fel ca pe cele de frână, deci citește atent ce cumperi.
De ce contează: Trebuie să fie din același sistem cu pedalele: multe mărci fac plăcuțe compatibile SPD, dar sisteme diferite, ca Crankbrothers sau Time, nu se amestecă. Pe pantofii de MTB plăcuța se prinde cu două șuruburi, iar plăcuțele de șosea, cu trei (SPD-SL, Look Keo), nu se montează pe ei.
Șa
în engleză: saddle
Scaunul bicicletei, prins pe tija de șa, care intră în țeava de șa a cadrului.
De ce contează: Pentru urcare, pune-o la o înălțime la care, cu pedala jos, piciorul rămâne ușor îndoit, fără să ridici tija peste marcajul de inserție minimă (vezi „Tijă de șa”); dacă nu-ți ajunge, întreabă la service de o tijă mai lungă sau de altă mărime de cadru; înainte de coborâre, coboar-o, ca să ai loc să te miști și să nu te lovească atunci când bicicleta sare. Înainte de tură, verifică să fie bine strânsă: să nu se rotească și să nu se încline când apeși pe ea.
Tijă de șa
în engleză: seatpost
Țeava care ține șaua și intră în țeava de șa a cadrului; din ea reglezi înălțimea șeii. Varianta care urcă și coboară de pe ghidon e tija de șa telescopică.
De ce contează: Pe tijă e un marcaj de inserție minimă care trebuie să rămână ascuns în cadru, iar dacă și cadrul cere o inserție minimă, respect-o pe cea mai mare; altfel riști să rupi tija sau cadrul. Dacă o tijă rigidă scârțâie, scoate-o, curăț-o și unge-o cu vaselină înainte s-o pui la loc (dacă tija sau cadrul e din carbon, pastă de montaj pentru carbon, nu vaselină), apoi strânge colierul la valoarea scrisă pe el. O tijă telescopică n-o scoate singură: are cablu sau furtun prin cadru, așa că du-o la service.
Tijă de șa telescopică
în engleză: dropper post · îi mai zice: dropper, tijă de șa cu cursă reglabilă
O tijă de șa care coboară sau urcă în timpul mersului, când apeși o manetă de pe ghidon. O cobori pentru coborâri și porțiuni tehnice și o ridici pentru urcări și pedalat pe plat, fără să te oprești.
De ce contează: Ca s-o cobori, ții maneta apăsată și împingi șaua în jos cu corpul; ca s-o ridici, apeși maneta și îți iei greutatea de pe șa, lăsând-o să urce controlat. Exersează pe loc înainte de potecă: o șa care sare brusc în sus te poate dezechilibra.
Transmisia
Butuc pedalier
în engleză: bottom bracket · îi mai zice: monobloc, rulmenții pedalierului, BB
Rulmenții montați jos în cadru, prin care trece axul ce leagă cele două brațe ale pedalierului; nu e butucul unei roți, deși poartă același nume, și nici pedalierul însuși. Există multe standarde, deci se alege după cadru și după pedalier.
De ce contează: Dacă brațele pedalierului au joc, adică se clatină măcar puțin când le împingi spre cadru, sau auzi un scrâșnet când pedalezi, nu pleca așa: poate fi un braț slăbit sau rulmenții uzați, iar la service îți spun care.
Casetă de pinioane
în engleză: cassette · îi mai zice: pinioane, casetă, grup de pinioane
Pachetul de roți dințate de mărimi diferite de pe roata din spate; fiecare roată dințată e un pinion, iar lanțul trece de pe unul pe altul când schimbi viteza.
De ce contează: Pinionul cel mai mare dă viteza cea mai ușoară, cea pentru urcare (pedalezi ușor, dar înaintezi puțin), iar cel mai mic, viteza cea mai grea: invers decât în față, unde o foaie mai mare înseamnă viteză mai grea. Un lanț uzat roade pinioanele, deci schimbarea lanțului la timp le ține mai mult în viață.
Foaie
în engleză: chainring · îi mai zice: foaie pedalier, foaie de angrenaj, placă
Roata dințată din față, prinsă de brațul drept al pedalierului (partea cu lanțul), de pe care pleacă lanțul. O foaie mai mare dă viteze mai grele.
De ce contează: Pe o transmisie 1x e o singură foaie, de obicei cu dinți alternativ înguști și lați, care ajută lanțul să nu sară. Când cureți transmisia, uită-te după dinți tociți sau îndoiți; un lanț uzat îi roade mai repede.
Lanț
în engleză: chain
Duce forța pedalării de la foaia din față la caseta de pe roata din spate. E făcut din zale, iar lanțul potrivit depinde de câte viteze are bicicleta.
De ce contează: Un lanț uzat schimbă prost și roade caseta și foaia, așa că verifică-l cu o sculă mică și ieftină, calibrul de uzură, sau cere la service să-l măsoare, și schimbă-l la timp (la service, până înveți să montezi za rapidă). Curăță-l și unge-l după ture pe ploaie sau prin noroi ori când scârțâie sau pare uscat: câte o picătură pe fiecare za, apoi șterge excesul, ca să nu adune murdărie. Ferește discul din spate: nu folosi spray lângă el și acoperă-l cu o cârpă; dacă a ajuns ulei pe disc sau pe plăcuțe, nu pleca, du-o la service.
Pedalier
în engleză: crankset · îi mai zice: angrenaj, angrenaj pedalier
Ansamblul format din cele două brațe de care se prind pedalele și foaia din față, legate printr-un ax care trece prin cadru; în magazine îl găsești ca „angrenaj”. Rulmenții din cadru prin care trece axul sunt altă piesă, butucul pedalier.
De ce contează: Înainte de tură, trage de brațe și împinge-le spre cadru: nu trebuie să aibă joc, adică să se clatine măcar puțin. Dacă se mișcă sau auzi un scrâșnet, nu pleca așa: poate fi un braț slăbit sau rulmenții, iar la service îți spun care.
Schimbător spate
în engleză: rear derailleur · îi mai zice: deraior, schimbător de pinioane
Mecanismul de lângă roata din spate care mută lanțul pe un pinion mai mare sau mai mic, comandat de maneta de pe ghidon. În magazine, „schimbător de viteze” poate însemna și maneta, de aceea e mai clar să spui „schimbător spate”.
De ce contează: La cele mai multe biciclete se prinde de cadru printr-o piesă mică și ieftină, urechea de schimbător, făcută să se îndoaie la căzături ca să protejeze cadrul și, în parte, schimbătorul; unele transmisii noi (SRAM Transmission) se prind direct pe ax, fără ureche. Dacă după o căzătură pe partea dreaptă vitezele sar sau schimbătorul pare strâmb, nu forța: poate intra în spițe, așa că du bicicleta la service.
Transmisie 1x
în engleză: 1x drivetrain (one-by) · îi mai zice: transmisie cu o singură foaie, angrenaj simplu
Transmisia e tot ce duce forța de la picioarele tale la roata din spate: pedalierul cu foaia, lanțul, caseta de pinioane și schimbătorul. „1x” înseamnă o singură foaie în față și o casetă cu multe pinioane în spate, de obicei între 8 și 12 (cele mai multe biciclete noi au 12), deci nu ai schimbător față și schimbi doar în spate, dintr-o singură manetă.
De ce contează: Pentru o începătoare înseamnă mai puțin de gândit: o singură manetă, iar vitezele merg în ordine, de la cea mai ușoară la cea mai grea. În schimb, saltul de la o viteză la alta e ceva mai mare decât la o transmisie cu două foi.
Roți, cauciucuri și frâne
Anvelopă
în engleză: tyre (US: tire) · îi mai zice: cauciuc
Partea de cauciuc a roții, montată pe jantă: singurul loc prin care bicicleta atinge solul. Pe flanc, adică pe peretele ei lateral, are scrisă mărimea, de exemplu 29 × 2,4: diametrul roții și lățimea anvelopei, în inchi.
De ce contează: Când cumperi una nouă, verifică și codul ETRTO de pe flanc, ca 61-622 (lățimea anvelopei și diametrul pe care se așază pe jantă, în milimetri; 622 la roțile de 29), nu doar mărimea în inchi. Înainte de tură, caută tăieturi sau flancuri rupte și uită-te ca linia subțire de pe flanc să fie la aceeași distanță de jantă de jur împrejur.
Ax traversant
în engleză: thru-axle · îi mai zice: ax pasant, ax thru-axle
Axul gros care trece prin furcă sau prin cadru și prin butuc și de obicei se înșurubează pe partea cealaltă, ținând roata pe loc. E standardul pe MTB-urile moderne; pe bicicletele mai ieftine încă găsești axul cu prindere rapidă (quick release), o tijă subțire strânsă cu o pârghie.
De ce contează: Înainte de fiecare tură verifică să fie strâns complet. O pârghie închisă nu înseamnă o roată strânsă: trebuie să se închidă greu de la jumătatea drumului și să-ți lase urma în palmă, iar după ce ai închis-o n-o mai învârti. Quick release-ul nu se strânge învârtind pârghia ca pe o piuliță: se reglează din piulița de pe partea cealaltă, apoi se închide. Proba: ridică bicicleta și lovește roata de sus; nu trebuie să aibă joc. Cum se strânge modelul tău scrie în manualul furcii sau al cadrului; prima dată, cere la service să-ți arate.
Butuc
în engleză: hub
Centrul roții, care se rotește pe rulmenți; din el pleacă spițele și pe el se prinde discul de frână, iar cel din spate are și corpul pe care intră caseta de pinioane. Nu-l confunda cu butucul pedalier, piesa din cadru de la pedale.
De ce contează: Întâi verifică axul (vezi „Ax traversant”) să fie strâns complet. Apoi prinde roata de jantă și încearcă s-o miști lateral: dacă tot are joc, adică se clatină măcar puțin, nu pleca: du-o la service să verifice rulmenții. Apoi rotește-o și ascultă: țăcănitul roții din spate când se învârte fără să pedalezi e normal, dar frecarea sau scrâșnetul nu.
Cameră de aer
în engleză: inner tube · îi mai zice: cameră
Tubul de cauciuc umflat din interiorul anvelopei, la roțile care nu sunt tubeless. Se umflă printr-o valvă: Presta (subțire; în magazine și „franceză”, FV) sau Schrader (ca la mașină; în magazine „valvă auto”, AV).
De ce contează: Cu presiune prea mică, o lovitură o poate ciupi de jantă și face două găuri una lângă alta, „mușcătura de șarpe”. O cameră de rezervă potrivită cu anvelopa ta (diametrul și lățimea de pe flanc; de exemplu, pentru 29 × 2,4, o cameră de 29 pentru 2,1–2,4), cu același tip de valvă, potrivit cu gaura jantei și cu pompa ta, face parte din trusa de bază, chiar și pe tubeless.
Disc de frână
în engleză: brake rotor · îi mai zice: rotor, disc
Discul de metal prins de butucul fiecărei roți, pe care plăcuțele îl strâng ca să oprească roata. Se prinde cu șase șuruburi sau cu sistemul Center Lock, iar un disc mai mare frânează mai puternic și suportă mai bine căldura pe coborâri lungi.
De ce contează: Nu atinge suprafața de frânare cu degetele și ferește-o de ulei sau spray-uri când ungi lanțul: un disc murdar înseamnă frână slabă, iar imediat după o coborâre poate fi și fierbinte. Un disc mai mare se poate monta doar până la mărimea maximă permisă de furcă sau de cadru, cu adaptorul potrivit pentru etrier, montat la service: șuruburile etrierului au lungime și strângere precise. Un disc fisurat, strâmb sau mult subțiat nu se mai folosește; du bicicleta la service.
Etrier
în engleză: brake caliper · îi mai zice: etrier de frână
Unitatea de frână montată pe furcă sau pe cadru, lângă disc; în ea stau plăcuțele și pistoanele care le apasă pe disc când tragi de manetă.
De ce contează: Cât timp roata e scoasă, nu strânge maneta unei frâne hidraulice: plăcuțele se apropie una de alta și roata intră apoi foarte greu la loc; dacă ai strâns-o totuși, nu le desface cu șurubelnița, du-o la service. La transport, pune între plăcuțe distanțierul de plastic (pad spacer).
Frâne pe disc
în engleză: disc brakes
Frâne care strâng un disc de metal prins de butuc, în loc să apese pe jantă. Cele hidraulice împing lichid printr-un furtun, cele mecanice trag un cablu; la MTB, cele mai des întâlnite sunt cele hidraulice.
De ce contează: Hidraulicele sunt puternice și se reglează singure pe măsură ce se tocesc plăcuțele. După ce ai întors bicicleta cu roțile în sus, ai culcat-o, ai transportat-o sau ai scos o roată, trage de fiecare manetă de câteva ori înainte să pleci: trebuie să se oprească ferm, departe de ghidon. Pe coborâri lungi nu ține frânele trase tot timpul: frânează apăsat, apoi eliberează; dacă maneta începe să vină spre ghidon, oprește-te în siguranță și lasă frânele să se răcească. Dacă maneta se simte moale sau vine aproape de ghidon, nu pleca: du bicicleta la service, unde adesea e nevoie de aerisire (scos aerul, schimbat lichidul). Lichidul corect e scris pe manetă sau pe etrier, ulei mineral sau lichid DOT (un lichid de frână ca la mașini), iar cele două nu se amestecă niciodată.
Jantă
în engleză: rim
Cercul exterior al roții, pe care stă anvelopa; spițele o leagă de butuc.
De ce contează: Janta decide ce anvelope poți monta (diametrul și lățimea trebuie să se potrivească) și dacă poți trece pe tubeless, pentru care trebuie să fie compatibilă. Dacă janta și anvelopa au presiuni maxime diferite, o respecți pe cea mai mică; limita jantei o găsești scrisă pe ea sau în fișa ei tehnică.
Plăcuțe de frână
în engleză: brake pads
Bucățile de material de frânare din etrier care strâng discul (nu le confunda cu „plăcuțele” pedalelor automate). Cele organice (în engleză „resin”) sunt silențioase și prind bine de la început, dar se tocesc mai repede, mai ales pe ud; cele sinterizate, adică metalice, țin mai bine pe ud, în noroi și la căldură, dar sunt mai zgomotoase.
De ce contează: Uită-te des prin etrier, cu o lanternă: dacă a rămas foarte puțin material (limita e în manual) sau auzi un scrâșnet metalic, ori dacă s-au pătat cu ulei, nu mai merge pe potecă cu ele: du bicicleta la service să ți le schimbe și să verifice discul. Plăcuțele noi frânează mai slab până se rodează, așa că primele frânări fă-le pe loc drept, nu pe coborâre; înainte să treci pe alt tip, verifică discul: unele sunt marcate doar pentru plăcuțe organice („resin pad only”).
Presiunea în anvelope
în engleză: tyre pressure · îi mai zice: presiunea din anvelope, presiunea în roți
Cât aer ții în anvelope, măsurat în bar sau PSI (1 bar ≈ 14,5 PSI). Depinde de greutatea ta, de lățimea anvelopei și a jantei, de tubeless sau cameră și de teren, așa că nu există o cifră bună pentru toată lumea.
De ce contează: Pornește de la un tabel de presiuni după greutatea ta cu tot echipamentul (îl au mulți producători de anvelope) sau întreabă la service, rămâi între limitele scrise pe flanc (peretele lateral al anvelopei) și măsoară cu un manometru înainte de tură. Apoi ajustează puțin câte puțin: dacă roata sare și alunecă pe pietre și rădăcini, scoate puțin aer; dacă anvelopa se turtește în viraje sau simți janta lovind, mai pune.
Spițe
în engleză: spokes
Barele subțiri de metal care leagă butucul din mijlocul roții de jantă și țin roata rotundă și dreaptă. Fiecare se strânge la jantă cu o piuliță mică, numită niplu.
De ce contează: Când cureți bicicleta, strânge între degete perechile de spițe de jur împrejurul roții: așa găsești una ruptă sau mult mai moale decât celelalte; cu o spiță ruptă nu pleca, du roata la service. Dacă roata „bate”, adică se clatină stânga-dreapta când o învârți, trebuie centrată, iar asta se face la service, cu scule speciale.
Tubeless
în engleză: tubeless · îi mai zice: fără cameră
Sistem de roată fără cameră de aer: anvelopa se etanșează direct pe jantă, iar un lichid dinăuntru astupă singur găurile mici în mers. Are nevoie de jantă și anvelopă compatibile, bandă de jantă specială și valve tubeless.
De ce contează: Fără cameră, riscul de ciupire scade mult, deci poți merge cu presiune mai mică, pentru mai mult confort și aderență; cu prea puțin aer, însă, anvelopa poate pierde brusc aer pe lângă jantă. Lichidul se usucă și se completează la câteva luni, iar o cameră de rezervă merită luată oricum, pentru găurile mari.